Link.RO
1.12.1. Includeri de fisiere cu texte sursa
2018/12/26 in Programare in C
Un fisier sursa poate fi inclus cu ajutorul constructiei #include. Aceasta constructie are unul din urmatoarele formate:
#include "specificator_de_fisier"sau
#include <specificator_de_fisier>unde:
| specificator_de_fisier | Depinde de sistemul de operare. El defineste un fisier sursa pastrat pe disc. In faza de preprocesare, textul fisierului respectiv se substituie constructiei #include. In felul acesta, textul fisierului respectiv ia parte la compilare impreuna cu textul in care a fost inclus. |
In cazul sistemului de operare DOS, specificatorul de fisier trebuie sa fie un nume de fisier impreuna cu extensia lui (.C pentru compilatorul C, .CPP pentru compilatorul C++, .H pentru fisierele de tip header - fisiere cu prototipuri, etc.). De asemenea, in afara de numele si extensia fisierului, specificatorul de fisier poate contine o "cale", daca este necesar, pentru localizarea fisierului.
Diferenta dintre cele doua formate consta in modul de cautare al fisierului de inclus.
Formatul cu paranteze unghiulare <...> se utilizeaza la includerea fisierelor standard, care sunt cele care contin prototipuri pentru fisierele de biblioteca, aflate in directoare definite in prealabil.
In cazul in care se utilizeaza ghilimele, fisierul este cautat in directorul curent sau in cel specificat de cale, daca este prezenta.
Un fisier standard care se include frecvent este fisierul stdio.h care contine prototipurile pentru o serie de functii ce realizeaza operatiuni de intrare / iesire.
El se include folosind constructia: #include <stdio.h>
Exemple:
1. #include "fis1.c"
Se include textul fisierului fis1.c aflat in directorul curent.
2. #include "c:\\tc\\sursa\\fis2.c"
In acest exemplu este prezentata calea fisierului fis2.c. Se observa ca pentru a descrie calea, caracterul backslash se dubleaza, conform conventiei de reprezentare a caracterului backslash intr-un sir de caractere.
Un text inserat cu ajutorul constructiei #include poate contine la randul sau contine constructii #include pentru alte fisiere.
Constructiile #include se scriu, de obicei, la inceputul fisierelor sursa, pentru ca textele inserate sa fie valabile in tot fisierul sursa care se compileaza.