Intrebari si raspunsuri

2017 in Stiinta

E adevarat ca poti face varicela o singura data?

Este posibil ca in frageda copilarie sa faci doar o forma extrem de usoara a bolii si corpul sa nu produca destui anticorpi, astfel expunandu-te la recidive. De obicei insa, o doza normala de varicela te va face imun pe viata. Virusul varicella zoster, responsabil de aparitia bolii, nu va fi niciodata pe deplin eliminat din corp si poate produce aparitia unor diferite boli la adultii cu deficiente imunitare, cum ar fi herpesul zoster (Zona Zoster).


Care a fost cel mai mare amfibian din toate timpurile?

Cel mai mare amfibian al tuturor timpurilor ce a trait pe Pamant a fost Mastodonsaurus, ce traia in medii mlastinoase in timpul Triasic-ului tarziu, acum aproximativ 200 de milioane de ani. Acesta putea ajunge pana la 4 metri lungime.


Ce s-ar intampla daca Pamantul s-ar rasturna?

Din fericire, in afara de cazul cand ar fi lovit de un corp ceresc masiv, Pamantul nu se poate rasturna, pentru ca gravitatia Lunii il mentine pe un curs relativ stabil.

Dar polii magnetici o pot face (se inverseaza polul nord cu polul sud) si acest lucru se intampla si se va mai intampla - cel mai recent acum 780 000 de ani.

Slabirea campului magnetic ca urmare a inversarii polilor face Pamantul mai vulnerabil la efectele radiatiilor solare, ce pot intrerupe liniile de curent de inalta tensiune si telecomunicatiile.


Are Universul o margine?

De vreme ce Universul se presupune a fi tot ceea ce exista, trebuie ca este infinit de mare.

De altfel, pana si vechii Greci au aratat ca marginea Universului ar marca granita cu "altceva", acest "altceva" trebuind, la randul sau, sa faca parte din Univers.

Dar aceasta abordare nu ia in considerare extraordinarele posibilitati deschise de descoperirile lui Eistein legate de spatiu si timp. El a aratat ca Universul poate fi finit fara sa aiba o margine. Ganditi-va la o minge (de fotbal), o furnica ar putea merge pe suprafata ei la nesfarsit fara sa intalneasca o "margine", chiar daca suprafata mingii este finita.

Problema este ca, tot Einstein a aratat ca forma si marimea Universului depind de cata materie si energie contine, observatii recente sugerand ca nu contine destul din fiecare cat sa se curbeze in forma de sfera.

Astazi gandim Universul ca fiind infinit, dar avand un "orizont" in spatele caruia nu putem vedea. Asta pentru ca Universul se extinde, galaxiile indepartandu-se una de alta cu viteze din ce in ce mai mari. Exista un punct din care galaxiile par ca se indeparteaza de noi cu viteza luminii. Dupa acest punct - aflat la peste 40 de miliarde de ani-lumina de Pamant - se afla restul Universului, pe care nu il vom vedea niciodata.

Intr-un fel, vom fi, intotdeauna, in centrul Universului...


De ce ne simtim obositi dupa ce mancam?

Cand avem stomacul plin, sangele din organism va fi directionat catre organele ce se ocupa cu digestia, pentru un plus de oxigen si pentru a ajuta la absorbtia nutrientilor.

Astfel fluxul de sange catre creier va fi mai redus si resimtim o stare de somnolenta. Este posibil ca acest lucru sa reprezinte o adaptare ce descurajeaza efortul. O masa copioasa te va face sa alergi mai incet, iar pentru inaintasii nostri preistorici nu ar fi fost intelept sa iasa din pestera in astfel de conditii...


In cat timp orbiteza soarele Calea Lactee?

Avem tendinta sa credem ca Soarele este centrul stationar al Sistemului Solar, cu planetele orbitand linistit in jurul sau. De fapt, Soarele ne trage dupa el prin galaxie cu aproximativ 800000 km/ora si are nevoie de 250 milioane de ani pentru a realiza o rotatie completa in jurul centrului Caii Lactee.

Asta inseamna ca Sistemul Solar a facut pana acum de 18 ori cate un circuit complet de la formarea sa, acum 4,5 miliarde de ani.

Totusi, nu vorbim de o orbita simpla: distributia materiei in galaxie face ca Soarele si planetele sa penduleze in sus si jos, trecand prin partile mai dense ale galaxiei o data la 33 de milioane de ani. Unii astronomi cred ca acest lucru poate expune Terra unui risc mai mare de a fi lovita de resturi galactice, ceea ce ar duce la disparitia vietii pe Pamant, dar dovezile in acest sens sunt inca neconcludente.


Se misca centrul titirezului mai repede decat exteriorul?

Centrul absolut al unui obiect in miscare de rotatie este stationar, dar felul in care viteza de rotatie creste proportional cu distanta fata de centru depinde de natura obiectului.

Pentru obiectele rigide (ex: bila de snooker), vteza de rotatie - numarul de grade pe secunda - este constanta. Dar pentru obiectele fluide, cum ar fi Soarele, viteza variaza dupa reguli mult mai complexe.


Cine este cel mai mare fizician al tuturor timpurilor?

Un scurt interviu cu astrofizicianul Niel deGrasse Tyson pe aceasta tema.


De ce ne place acceleratia?

Nu acceleratia in sine este cea care ne produce placere, cat perceptia pericolului pe care il asociem cu ea.

In situatii limita, corpul nostru raspunde producand hormonii adrenalina si cortizon.

Exista dovezi ca oamenii au evoluat in asa fel incat sa 'caute' situatiile cu un anumit nivel de risc, probabil pentru ca a sta ascuns, ferit de pericole, nu reprezenta o strategie de supravietuire viabila pe termen lung.

Intr-un carusel, de exemplu, schimbarile bruste de acceleratie in combinatie cu peisajul ce ne fuge in fata ochilor ne coplesesc simturile si declanseaza raspunsul psihologic de frica. Dar emotiile pe care le simtim in carusel sunt diferite de frica adevarata ce ne cuprinde atunci cand stam in 'scaunul-mortului', alaturi de un sofer nesabuit si vitezoman.

Asta pentru ca avem incredere ca proprietarii parcului de distractii au construit caruselul dupa toate normele de siguranta, si oxitocina - cateodata numita 'hormonul increderii' - actioneaza asupra amigdalei, situata in creier, diminuand senzatia de frica. Si astfel, resimtim doar placerea nu si anxietatea cursei.


De ce avem ochi de culori diferite?

Tot asa cum se intampla si cu pielea, culoarea ochilor este determinata de pigmentatie. Irisul, aflat in spatele corneii (stratul exterior al ochiului), este si el alcatuit din mai multe straturi.

Impreuna, irisul si corneea poarta denumirea de 'margine anterioara' si contin celulele ce produc pigmentii, numite melanocite. Oamenii au, mai mult sau mai putin, acelasi numar de melanocite, dar genele noastre vor determina cat din pigmentul numit melanina va produce fiecare. E vorba de acelasi pigment ce determina culoarea pielii, si cu cat mai mult este produs, cu atat culoarea va fi mai inchisa.

Prin urmare, o persoana cu pielea mai inchisa la culoare va avea si ochii mai inchisi la culoare. Cei cu pielea deschisa vor produce mai putina melanina. Lumina trece prin marginea anterioara a ochilor si interactioneaza cu celulele gri mai adanc in iris, iar lumina reflectata inapoi va da ochilor o culoare mai albastra.


De cate ori imi bate inima pe zi?

In medie, de 100 000 de ori pe zi.